ClubJuridic.ro Q&A

Ghidul noilor prevederi legale privitoare la familie

Economisiti timp si beneficiati de sfatul specialistilor
in rezolvarea cazurilor cu care va confruntati!


Click aici>>

"taxa timbru"

Cum poate fi contestata stabilirea unei taxe de timbru pentru o persoana care e scutita de o astfel de taxa ?

Adaugata in
  • Impozite si taxe

Ioana Moise
 User  Ioana Moise a intrebat la 23 Feb. 2012

 

1 raspuns

Voteaza raspuns Apreciez acest raspuns [0] Nemultumit de acest raspuns [0]
Violeta Dode
 Consultant Violeta Dode a raspuns la intrebare la 23 Feb. 2012
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere irevocabilă.
În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate [art. 18 alin. 4 din Legea nr. 146/1997].
Unele categorii de cereri sunt scutite de taxa de timbru. Instanţa judecătorească poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în O. U. G. nr. 51/2008. Pentru taxele datorate Ministerului Justiţiei, cererea de acordare a scutirilor, reducerilor, eşalonărilor sau amânărilor pentru plata taxelor judiciare de timbru se soluţionează de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.
Potrivit art. 15 din Lege, sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă; obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere; stabilirea şi plata ajutorului de şomaj; stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unor măsuri preventive pe nedrept; adopţie, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, cererile pentru dizolvarea societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului etc.
Solicitantul cererii poate să ceară ajutor public judiciar potrivit O. U. G. nr. 51/2008. În art. 1 este definit ajutorul public judiciar, care reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. Dispoziţiile ei sunt aplicabile în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Prevederile O.U.G. nr. 51/2008, sunt aplicabile şi în cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României ori al altui stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care între România şi statul al cărui cetăţean este solicitantul sau pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul există o legătură convenţională care conţine dispoziţii referitoare la accesul internaţional la justiţie. Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, accesul internaţional la justiţie poate fi acordat în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii
Articolul 3 circumscrie sfera categoriilor de cauze în care poate fi solicitat ajutorul public judiciar. Astfel, acesta se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum ţi în alte cauze, cu excepţia celor penale.
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.
În art. 5 se arată sensul noţiunii de familie avut în vedere pentru a beneficia de prevederile O. U. G. nr. 51/2008. Prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului. Se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi se gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
Capitolul al II-lea din O. U. G. nr. 51/2008, prevede formele ajutorului public judiciar şi condiţiile de acordare, între acestea fiind şi acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre forme, fără a putea depăşi, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Beneficiază de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Stabilind aceste plafoane de 500 de lei, respectiv de 800 de lei, legiuitorul a avut în vedere acele persoane ale căror venituri sunt extrem de mici. Sumele reprezentând aceste limite de venit se pot actualiza prin hotărâre a Guvernului. În acest sens, de prevederile referitoare la ajutorul public judiciar pot beneficia categoriile defavorizate, care în lipsa acestei menţiuni, care a fost introdusă doar odată cu legea de aprobare, nu ar fi putut beneficia de aceste dispoziţii.
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.
Încetarea dreptului la ajutor public judiciar se realizează în funcţie de situaţia concretă. Moartea părţii sau îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului, sunt cauze de stingere a acordării ajutorului public judiciar.
În Capitolul al III-lea sunt stabilite competenţa şi procedura de acordare a ajutorului public judiciar. Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul. În cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare.
În cazul în care nu se poate stabili instanţa competentă, atunci judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul, ca hotărî asupra acestei solicitări. Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluţionarea cererii principale.
Pentru a constitui un veritabil ajutor, acesta se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat. Cum este şi firesc în astfel de situaţii, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxa de timbru.
Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanţei a cărei hotărâre se atacă şi se soluţionează de urgenţă, de un alt complet decât cel care a soluţionat cauza pe fond. În cazul în care cererea de acordare a ajutorului public judiciar este admisă, durata necesară soluţionării acesteia se adaugă termenului pentru exercitarea căii de atac. Această prevede este menită să nu îl priveze pe solicitant de pierderea termenului căii de atac, oferindu-i timpul necesar pentru a solicita ajutorul public judiciar şi de a exercita calea de atac. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar formulată ulterior introducerii căii de atac se adresează instanţei competente să soluţioneze acea cale de atac.
Soluţia instanţei de judecată poate fi de admitere sau de respingere a cererii. Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale. Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură. Un astfel de refuz este justificat deoarece metodele alternative de soluţionare a litigiilor se realizează cu costuri reduse şi într-un timp mult mai scurt decât în cadrul unui proces în faţa instanţei de judecată.
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum şi în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant. Pentru prevenirea acordării fără drept a ajutorului public judiciar, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca orice persoană interesată să poată sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea. Având în vedere faptul că şi astfel de cereri pot fi formulate cu rea-credinţă, ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.
În urma verificărilor, dacă instanţa constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.
Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii şi se soluţionează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.
Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. Instanţa poate dispune însă, odată cu soluţionarea cauzei, obligarea părţii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acţiunea a fost exercitată abuziv.
Fiind edictată pentru exercitarea drepturilor procesuale cu bună-credinţă, este firesc să fie sancţionată conduita culpabilă a celui ce a încărcat inutil rolul instanţei de judecată şi să fie obligat să restituie ajutorul primit de la stat.
Dispozitivul încheierii cuprinzând obligaţia de plată constituie titlu executoriu, putând fi executată fără altă formalitate.
În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.







Email RSS Facebook Comunica experienta
ClubJuridic.ro
Sectiuni
  • Abuzuri
  • Accidente
  • Amenzi
  • Asistenta juridica
  • Bunuri si valori imobiliare
  • Cadastru-intabulare
  • Cartea funciara
  • Codul civil
  • Codul penal
  • Concediu
  • Consilieri juridici
  • Contracte
  • Despagubiri
  • Divort
  • Drepturile omului
  • Evaziune fiscala
  • Executare silita
  • Faliment
  • Impozite si taxe
  • Insolventa
  • Mostenire
  • Organizare judecatoreasca
  • Persoane juridice
  • Prejudicii-daune
  • Proces verbal
Expertii nostri
oana mindrescu
Dinca Alexandra Vasile Docan Laura Mata violeta dode Iordachi Stoian Andrei Andronic
Video club